Subiectul utilității științelor umaniste este unul foarte dezbătut în zilele noastre, în condițiile în care întreaga societate tinde spre dezvoltarea tehnologică și spre creștere economică. Într-un fel, pare că artele și filosofia sunt „dintr-o altă epocă” și nu mai sunt „de actualitate” sau de „utilitate” publică acum, când se caută găsirea unui surogat științific pentru orice tip de înțelegere. Câteva argumente solide privitoare la de ce avem nevoie în continuare de științe umaniste, de arte și de filosofie au fost prezentate aseara la Ateneu într-o dezbatere publică foarte interesantă între Mircea Dumitru și filosoful american Kit Fine. În cele ce urmează voi rezuma pe scurt niște idei prezentate cu acest prilej, așa cum le-am înțeles și interpretat eu.

În primul rând, științele umaniste, deși nu ajută la prosperitatea generală a omenirii, ajută totuși la ceea ce am putea numi bunăstare. Dacă prosperitatea înseamnă bogăție de resurse materiale, bunăstarea se referă la bogăția de resurse sufletești. Cu alte cuvinte, filosofia și artele nu ne pot ajuta să ne îmbogățim, dar ne pot ajuta să găsim mai mult sens în viața noastră și să apreciem ceea ce este frumos. Aceasta se traduce printr-un coeficient mai mare de fericire și de mulțumire de sine. De aceea, rolul artelor și al filosofiei în societate, chiar dacă nu este unul concret, palpabil, este foarte important.

Pe de altă parte, trebuie înțeles faptul că aceste valori pe care filosofia și arta le cultivă nu sunt unele arbitrare. Cu alte cuvinte, nu orice poate să treacă drept idee filosofică sau drept operă de artă. De aceea, odată cu educația filosofică, apare și reflexul gândirii critice care este atat de importantă în zilele noastre. Pe viitor, analfabeții funcționali nu sunt cei care nu știu să scrie sau să citească, ci cei care nu pot distinge între informația bună și cea eronată. În acest sens, filosofia poate ajuta oamenii să gândească cu mintea lor, în timp ce artele pot ajuta oamenii să simtă cu inima lor.  Nici o altă disciplină nu poate îndeplini această sarcină și tocmai de aceea științele umaniste în general sunt necesare societății contemporane.

Un alt lucru pe care filosofia îl poate face mai accesibil oamenilor este preocuparea pentru adevăr, care în vremurile noastre s-a pierdut aproape complet dacă luăm în considerare nivelul discursului public. Încă din Antichitate filosofia s-a definit pe sine ca o căutare dezinteresată a adevărului. La rândul lor, artele ne pot aduce mai aproape de adevărul emoțional, acel tip de adevăr ce ține de sfera noastră personală și care ne face să ne raportăm la lume într-un mod sau altul. Adevărul emoțional este acea „presimțire” pe care o avem din când în când despre anumite persoane și anumite situații. El nu poate fi dezvoltat altfel decât prin artă și de educația estetică. Așadar, filosofia și arta, fiecare în felul său specific, ne poate aduce mai aproape de adevăr – fie el gândit ca adevăr rațional sau afectiv.

Având în vedere aceste lucruri, putem spune că filosofia, artele și științele umaniste în genere au astăzi un rol mai important decât oricând: să ne pună la îndemână instrumentele prin care ne putem da seama care este acea parte a noastră ce ne definește ca oameni; să ne ajute să găsim un sens existenței noastre și să ne facă mai fericiți.

Despre originile putrede ale democrației. Brexit sau de ce referendumul e punctul slab al democrației
Relevanța practică a filosofiei - de la idei abstracte la viața fericită!