Suntem zilnic puși în fața necesității de a lua decizii, de a dezlega dileme, de a inventa algoritmi de acțiune și de a face planuri pentru viitorul mai mult sau mai puțin apropiat. Toate aceste activități necesită un mod sau altul de gândire. Dar această sarcină nu este una ușoară. Pe lângă faptul că de corectitudinea gândirii depinde chiar existența noastră, zilnic suntem puși în fața unor situații pe care nu le-am mai întâlnit și suntem nevoiți să luăm zeci și zeci de noi decizii. De aceea, am fost obligați să inventăm niște „scurtături” care să ne ajute să aproximăm mai bine corectitudinea gândurilor noastre.

Aceste scurtături sunt modalități de aproximare și de intuire pe care le folosim atunci când nu știm exact ce să facem. Sunt foarte utile pentru că în viața de zi cu zi nu avem toate datele unei probleme și suntem nevoiți să luăm decizii pe baza unor date parțiale. De aceea, intuiția, în general, joacă un rol foarte important în viața noastră și poate fi ajutată de aceste scurtături de gândire.

Unul dintre cele mai vechi astfel de instrumente sunt miturile, fabulele sau „poveștile cu tâlc” din popor. Ele, oriunde sunt întâlnite, au și rolul de a comunica o intuiție, o învățătură, într-un mod prescurtat, fără raționament. De aceea, ele au fost și încă mai sunt folosite pentru educarea copiilor. Cu toate acestea, nu toate miturile sunt atât de simple precum ne inchipuim în primă instanță. Spre exemplu, unele dintre cele mai ineresante și complexe „mituri culte” din istoria omenirii au fost folosite de Platon pentru a expune teoria sa filosofică a ideilor. Un bun exemplu pentru acest tip de mituri este Mitul Peșterii, unde Platon ilustrează raportul dintre lumea „inteligibilă” și cea „sensibilă” (vezi video-ul de mai jos)

O altă categorie de „scurtături” pentru gândire sunt unele procedee logice de demonstrare a falsității, cum este procedeul „reducerii la absurd”. În acest caz, dovada faptul că ceva este greșit se face prin punerea în lumină a faptului că acel lucru are consecințe ce dau naștere unor contradicții de ordin logic. Spun că este o „scurtătură” de gândire pentru că nu este o demonstrație a falsității în sensul propriu-zis al termenului, ci un „artificiu” care ne ajută să vedem  că aplicarea acelei idei ne conduce la o absurditate.

Tot printre „scurtăturile de gândire” sunt și experimentele mentale folosite de filosofi și oameni de știință atunci când experiementele clasice sunt imposibil de efectuat sau argumentația este foarte dificilă și greoaie. Aceste „experimente mentale” sunt foarte utile pentru că pot aduce mai multă claritate și o altă perspectivă gândirii noastre. Unul dintre cele mai importante astfel de experimente din domeniul științei este cel prin care Albert Einstein a ajuns la teoria specială a relativității, în care el și-a imaginat care ar fi urmările faptului de a „prinde din urmă” o rază de lumină.

Sunt multe alte „artificii de gândire” care ne ajută să ne testăm intuițiile cu rapiditate și în condiții bune. De fapt, lista acestora este mereu deschisă și foarte multe sunt „inventate” zilnic. De aceea, ține de creativitatea noastră cum aplicăm surtăturile de gândire și cum le adaptăm nevoilor noastre. Oricum am face-o însă, ar trebui să le acordăm mai multă atenție pentru că ele sunt instrumente care ne pot face viața mai simplă și mai ușoară.

 

Despre visuri și modul în care ne ajută ele să ne adaptăm mediului
Despre tăcere sau cum să comunici spunând nimic