În timpurile noastre totul se învârte în jurul practicii. Din ce în ce mai puțină lume are timp să caute și să reflecteze la idei „pur teoretice” doar ca un simplu „joc intelectual”. Astfel, toate ideile sunt valorizate în funcție de rezultatele concrete pe care le au, de banii pe care îi produc sau de gadget-urile în care sunt incorporate. O astfel de atitudine este, însă, falimentară pe termen lung și poate fi una dintre cauzele problemelor de spiritualitate din vremurile noastre.

În primul rând, ignorarea teoriei este o atitudine falimentară pentru că domeniul teoretic este acel domeniu al cunoașterii umane care se ocupă cu forțarea limitelor cunoașterii. În general, teoriile științifice și filosofice sunt concepute pentru a încerca să explice domenii care nu au fost explicate sau să dea seama de diverse posibilități de evoluție. De aceea, teoria are legătură cu progresul în orice domeniu – al științei, al mentalităților, al culturii. Să ignori preocupările teoretice înseamnă, practic, să ignori progresul.

De exemplu, există în matematică un domeniu numit geometrie neeuclidiană care a fost dezvoltat, la început, doar ca pur joc intelectual. Nu avea nici o aplicație practică și tocmai de aceea ideea a fost criticată de unii dintre oamenii epocii. A trebuit să treacă mai bine de un secol pentru ca această teorie să-și găsească aplicabilitate în teoria relativității a lui Einstein, teoria care, la rândul său, a trebuit să aștepte tot cam atât pentru a își găsi aplicabilitatea, printre altele, într-un gadget pe care azi îl folosim aproape zilnic – GPS-ul de la mașină sau de pe telefon/tabletă.

Morala povestirii este că, ceea ce azi este „pură teorie”, peste 10, 50 sau 100 de ani poate fi „veriga” lipsă care a făcut posibilă progresul, fie în domeniul științei, fie în domeniul tehnologic, fie în domeniul mentalităților și al culturii. De aceea, nici o idee nu trebuie privită cu superioritate doar pentru că, momentan, nu se aplică în viața de zi cu zi.

Dar, să zicem că știința este un domeniu abstract și foarte greu accesibil. Ideile toretice însă schimbă percepția asupra lumii chiar și atunci când provin din științele umaniste. De exemplu, simplul fapt că există o diferență esențială între noi, cei care privim un lucru și obiectele care sunt privite este o idee filosofică care a fost dezbătută timp de sute de ani începând cu sec. XVI. În antichitate nu era deloc evident că noi suntem niște „subiecți” care percep niște „obiecte” complet diferite de noi.

Așadar, o atitudine mult mai productivă și mai rațională ar fi să luăm ideile teoretice actuale – acele idei care ni se par prea excentrice ca să fie adevărate – și să vedem cum ar putea ele să fie aplicate în viețile noastre. Cam acesta este ceea ce facem noi în Laboratorul de gânduri. Luăm idei tehnice și de actualitate din filosofie, psihologie și neurologie și încercăm să vedem cum am putea să le aplicăm în cotidian.

Dacă mai multă lume ar face acest lucru, probabil că schimbarea mentalității generale în România s-ar accelera. Așa că, în loc să ne plângem că românii trebuie să-și schimbe mentalitatea, poate că ar fi mai bine să vedem fiecare, pe cont propriu, ce idei „teoretice” putem să aplicăm în viețile noastre și cum am putea să integrăm toate aceste idei, în mod rațional, într-un sistem de gândire coerent. Acest lucru este echivalent cu formarea unei imagini de ansamblu asupra lumii, fapt care denotă maturitate intelectuală.

Despre lucrurile nerostite sau problema comunicării în relații
Neuroestetica sau modul în care arta ne influențează la nivel celebral