Există pentru fiecare dintre noi momente în viață când ne cuprinde nostalgia amintindu-ne de evenimente sau perioade din trecut. De obicei, asemenea momente apar mai des celor ce călătoresc mult  și pot fi de-a dreptul copleșitoare atunci când suntem departe de prieteni. De aceea, este important să înțelegem de ce suntem nostalgici și cum putem folosi acest sentiment în folosul nostru.

1) Apariția nostalgiei

Prin definiție, nostalgia este asociată dorului de casă. De altfel, etimologia grecească chiar asta comunică: e vorba de sentimentul pe care îl simțim atunci când ne întoarcem spre casă după o călătorie îndelungată. Cu toate acestea, termenul de „nostalgie” a apărut târziu, abia în psihologia secolului XVII, pentru a desemna condiția psihologică tensionată a soldaților care stăteau mult timp departe de familie. Este vorba despre dor și, în același timp, nesiguranță privitoare la cum o să arate viitorul, amestecată cu puțină speranță și cu determinare. Cam așa arată cocktail-ul emoțional al nostalgiei așa cum este ea descrisă în literatura de specialitate. 

Se consideră că nostalgia este determinată de stimularea celor mai persistente simțuri ale noastre – mirosul sau pipăitul. Mirosurile și senzațiile tactile ni se întipăresc în minte cel mai puternic și, de aceea, sunt capabile să ne trezească amintiri foarte îndepărtate. Spre exemplu, ne putem aminti mirosul merilor înfloriți din grădina bunicii cu ușurință după zeci de ani. Aceste simțuri sunt cele ce aduc cel ușor sentimentul de nostalgie asociat cu respectivele amintiri, atunci când comparăm prezentul cu trecutul privit într-un mod idilic.

Cu alte cuvinte, nostalgia apare atunci când ne raportăm la trecut ca la un timp „ideal”, în care totul mergea bine și îl contrapunem prezentului cu toate problemele, stressul și responsabilitățile lui. O astfel de atitudine are și o justificare psihologică: creierul nostru este făcut să țină minte partea bună a lucrurilor în mod conștient, în timp ce experiențele negative sunt „exilate” în inconștient. Acesta este motivul pentru care ni se pare că toate erau mai bine „înainte”, oricare ar fi acest „înainte”. Eu, când spun „înainte”, mă gândesc în special la anii sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000. Părinții noștri probabil că se raportează la un „înainte” plasat în epoca comunistă. Fiecare cu „înaintele” lui, însă toți avem aceeași nostalgie.

2) Cât de răspândită este nostalgia?

Chiar dacă foarte mult timp nostalgia a fost privită ca un sentiment negativ, care ne poate abate de la preocupările noastre cotidiene, imaginea psihologilor despre această stare nu este încă fixată. S-a arătat totuși că toată lumea este nostalgică, chiar și copii în vârstă de 5-6 ani, care își amintesc cu nostalgie în special zilele de naștere și vacanțele. Probabil ați avut și voi astfel de amintiri după vacanța la mare cu părinții și probabil că v-ați imaginat cum ar fi fost să  vă fi născut la mare, să fi avut plaja doar pentru voi tot timpul anului etc.

De asemenea, s-a dovedit că lucrurile în legătură cu care devenim nostalgici sunt cam aceleași în toată lumea (citește mai multe aici). Fiecare om, fie el european sau african, devine nostalgic când își amintește de momentele plăcute petrecute cu prietenii, de petreceri, de nunți sau de primul sărut. Așadar, nu trebuie să vă faceți probleme dacă sunteți nostalgici. Așadar, este un lucru complet normal și nu este nimic rău în a fi nostalgic.

3) Beneficiile nostalgiei

Sunt studii care ne arată că oamenii pot avea și beneficii de pe urmele nostalgiei. Episoadele de nostalgie sunt urmate, de obicei, de o mai mare determinare și o mai mare claritate în definirea scopurilor existențiale. De asemenea, aceste episoade ne solicită imaginație, ne fac să ne gândim mi mult la noi înșine și la rolul pe care îl jucăm pe această lume și ne fac ne îmbunătățim activitatea socială.

Nici nu este de mirare: atunci când îți amintești de clipele frumoase din trecut, îți folosești imaginația și găsești determinarea de a lua legătura cu persoane importante din trecutul tău. Încerci, oarecum, să reînnozi firul destinului și să refaci acele vremuri idilice. În plus, te gândești la tine, la modul în care te-ai schimbat și la direcția în care te îndrepți. De aceea, nostalgia este considerată o stare care încurajează meditația și dezvoltarea psihologică. Așa că nu trebuie să fugiți de acest sentiment atâta timp cât sunteți împăcați cu trecutul vostru.

În cazul unor persoane mai depresive din fire, este posibil ca nostalgia să provoace un fel de „fobie” de prezent care să dea naștere tristeții, însă acastă tristețe nu provine din starea de nostalgie ca atare, ci din neîmpăcarea cu anumite acțiuni ale trecutului. Cu toate acestea, chiar și aceste persoane pot câștiga de pe urma nostalgiei mai multă claritate și cunoaștere de sine prin analizarea rațională a situației și acceptarea stării de lucruri prezentă. Astfel,  pe urma nostalgiei putem purta un dialog introspectiv cu noi înșine în care să ne rezolvăm probleme lăsate nerezolvate.

De fapt, rolul pozitiv al nostalgiei provine din faptul că ne concentrează mintea asupra momentelor plăcuteȚine doar de noi să aducem în prezent această energie pozitivă a trecutului și să n-o transformăm în depresie sau tristețe. În fond, nostalgia este o consecință normală a faptului că avem cu toții un anumit drum al vieții pe care mergem. Câteodată drumul nostru se întâlnește cu alte drumuri, alte dăți, ele se despart. Important este să păstrăm ceea ce avem mai frumos din călătoria noastră și să ne amintim că viața în sine nu este nimic altceva decât o lungă călătorie fără întoarcere și nostalgia este sentimentul care ne face să realizăm frumusețea acestui drum.

Cititul ca terapie. Biblioterapia și eliberarea prin intermediul cărțilior.
Despre logica împrumutului. O lecție de educație financiară pe urma crizei din Grecia