Am urmărit tot felul de analize ale crizei financiare din Grecia în ultima perioadă și din păcate majoritatea se axează pe latura politică sau macroeconomică a problemei. Cred totuși că este o criză din care putem învăța la nivel personal mult mai multe decât putem învăța simpla analiză politică. Avem de-a face cu o problemă de educație financiară pe care toți trebuie să o învățăm: logica împrumutului

Atunci când dăm sau luăm bani cu împrumut, fiecare dintre noi facem anumite prezumții în mod inconștient. Acestea diferă în funcție de poziția în care suntem. Unele sunt cele făcute de cel ce dă bani  și complet altele sunt făcute de cel ce ia respectivul împrumut. Astfel, dacă vrem ca toată povestea să decurgă bine, trebuie să ne gândim atent, înainte să acționăm, la anumite aspecte. Haideți să vedem care sunt acestea.

1) De partea creditorului

Primul lucru pe care ar trebui să-l presupună cineva atunci când dă bani cu împrumut este că își va vedea banii înapoi. Aceasta este definiția împrumutului: oferi cuiva niște bani pentru ca, mai încolo, să îi primești înapoi. Altfel, nu ai da împrumuturi, ci ai face donații.

Un alt lucru pe care trebuie să îl presupui atunci când ești hotărât să dai niște bani cu împrumut este că respectivul are posibilitatea să-ți dea banii înapoi în termenul în care s-a angajat. Aceasta face diferența dintre un ajutor și un împrumut. Ajutorul este atunci când un prieten foarte bun are o problemă și îl ajuți chiar dacă ești conștient că nu îți poate returna banii într-un anumit termen. Cel mai adesea, asta se traduce prin fraza: „lasă, îmi dai tu banii când poți”.

Împrumutul este ceva mai strict, presupune un termen pe care trebuie să îl respecți și, mai mult decât atât, presupune punerea în joc a propriului cuvânt de onoare. Atunci când împrumuți bani, îți pui onoarea în joc. Atunci când ceri un „ajutor” îți recunoști oarecum incapacitatea de rambursare. Deci, este o chestie de sinceritate.

Un al treilea lucru pe care trebuie să îl presupui când dai niște bani împrumut este că cel căruia îi dai, are și intenția să ți-i returneze. Față de cazurile de mai sus, asta implică cunoașterea profilului său psihologic, nu doar a posibilităților sale financiare. Pot exista cazuri în care persoana pe care ai împrumutat-o pur și simplu nu vrea să-ți returneze banii.

Chiar dacă acestea sunt niște presupuneri de bun simț, dar majoritatea nici măcar nu se gândesc serios la ele, motiv pentru care dau de greutăți.

2) Presupunerile debitorului

Când iei un împrumut, primul lucru la care ar trebui să te gândești este dacă chiar ai nevoie de el. În caz că nu ai un hobby ciudat care constă în a împrumuta bani fără motiv, doar ca să te afli în treabă, ar trebui ca motivele tale să fie întemeiate. Pune-le pe o hartie și vezi dacă împrumutul e cea mai înțeleaptă soluție.

Cu cât încerci să explicitezi mai mult aceste motive, cu atât îți vei da seama că în cele mai multe dintre cazuri nu ai nevoie de acel împrumut. Și asta pentru că, de multe ori, banii pe care vrei să îi împrumuți, fie îi poți strânge singur într-un timp rezonabil, fie ai de gând să îi cheltui pe niște lucruri de care nu ai nevoie urgentă.

De îndată ce ești sigur că ai nevoie neapărat de acel împrumut, trebuie să te gândești dacă îți permiți să îl returnezi la timp. Eventual, îți poți face și un plan de economii prin care să te asiguri că vei face asta. Cel mai probabil, va trebui să renunțați la niște mici plăceri și la niște distracții. De aceea, returnarea împrumuturilor nu este prea plăcută și trebuie să vă asigurați că aveți suficiente resurse să o faceți.

La creditele pe termen lung, este bine să iei în calcul și „ghinionul”. Un „worst case scenario” nu ar strica, asta ca să vă pregătiți psihic pentru ce ați putea întâmpina. Nimeni nu e de vină pentru ghinionul vostru și nici n-ar trebui să vă așteptați ca alții să suporte consecințele lui. Gândirea pozitivă și raționalitatea financiară nu prea lucrează mână în mână.

Dacă, după ce analizați cea mai ghinionistă situație în care vă puteți afla vă dați seama că vă asumați prea multe riscuri, poate ar fi mai bine să renunțați la credit. E mai bine să aveți niște probleme mai mici acum peste care să treceți cu puțin efort decât niște probleme mai mari peste ceva timp, peste care vă va fi mai greu sau imposibil de trecut.

3) Concluzii

Așadar, și împrumuturile au o anumită rațiune și trebuie analizate cu atenție de ambele părți înainte de a fi contractate. Privind mai atent situația din Grecia, vedem că nici una dintre părți nu s-a gândit prea mult la această logică a împrumutului și au acționat din instinct (sau dintr-un „interes” înțeles prost). Ambii au avut strategia„lasă că o rezolvăm noi”, strategie care este în cele mai multe cazuri falimentară.

Ideea este ca măcar noi, ca „persoane private”, să învățăm ceva din nerozia unor instituții. În general, atunci când este vorba de împrumuturi, ar trebui să facem o analiză critică a situației și să plecăm de la ideea „mai bine fără”. Cu alte cuvinte, să urmăm calea cea mai păzită de riscuri posibilă pentru că, astfel, ne putem scuti de niște nervi și de stress, putând să ne concentrăm pe modalitățile în care să creștem organic și să ne rezolvăm problemele pe căi mai viabile din punct de vedere strategic.

Nostalgia și drumul vieții. De ce devin oamenii nostalgici
Dacă Dumnezeu a murit, de ce nu este totul permis?