Una dintre problemele principale ale zilelor noastre este faptul că, având în vedere accesul general la informație de care dispunem, devine din ce în ce mai greu să îți dai seama de validitatea unui lucru. De aceea, este totodată imposibil să ˝cerni˝ informația valoroasă de ideile eronate. ˝Democratizarea˝ scrisului, faptul că oricine poate scrie și publica cu ușurință informații pe internet – fie sub formă de cărți electronice, fie sub forma de articole sau bloguri – aduce cu sine nevoia unei atitudini principial neîncrezătoare față de orice informație nouă care se vrea ˝inovatoare˝. Dar să înțelegem mai întâi de ce este nevoie de o astfel de atitudine.

În primul rând, pentru că ideile noastre au impact direct asupra vieții noastre. Noi trăim, înainte de toate într-o lume rostuită prin intermediul unui set de idei pe care ni le formăm încă din copilărie cu ajutorul educației. Aceste idei, însă, nu sunt, propriu-zis, ˝ale noastre˝, ci le acceptăm ca urmare a presiunii sociale și a autorității pe care părinții, profesorii și prietenii o au în fața noastră. De aceea, avem nevoie, cum spune filosoful francez René Descartes, măcar odată în viață, să ne luăm în posesie propriile idei. Aceasta presupune punerea metodică la îndoială a tot ce știm și păstrarea doar acelor idei care ne apar ca evidente, clare și distincte. Cu alte cuvinte, trebuie să găsim acele idei pe care putem fi siguri și cu care ne putem construi o viață cât mai ferită de erori.

Pentru că ideile au impact asupra vieții noastre, acceptarea unor idei eronate ne poate produce crize existențiale și o sumedenie de alte neplăceri, să nu mai zic că ne poate face să trăim într-o iluzie, într-o lume fantezistă care nu are nici o legătură cu ˝realitatea˝ . Hai să luăm un exemplu. Să spunem că cineva acceptă ideea conform căreia fericirea înseamnă doar împlinirea tuturor poftelor. A-ți modela realitatea după o astfel de idee impune însă o problemă: poftele și nevoile noastre sunt infinite, în timp ce resursele sunt finite (aceasta este și o problemă a economiei în general). Nu putem avea bani infiniți, în timp ce zilnic avem alte și alte dorințe și pofte. De aceea, fericirea ca stare nu va putea fi niciodată atinsă dacă ne ghidăm după această idee deoarece nu ne putem satisface poftele nelimitate cu resurse limitate. Nu vom ajunge niciodată la un echilibru al fericirii sau la împlinire, ci vom avea doar clipe fericite presărate printre luni întregi de nefericire. Vom avea doar fericiri momentane, încadrate de stressul și agitația cauzată de încercarea de a ne îndeplini dorințele.

Cred însă că necesitatea îndoielii este mai acută astăzi decât era în vremurile lui Descartes deoarece avem zilnic de a face cu o cantitate imensă de informații de a căror validare nu se preocupă nimeni.  De asemenea, nu mai avem autorități în care să avem încredere – au apărut o grămadă de curente de gândire ˝alternative˝ care susțin fiecare că dețin adevărul ˝gol goluț˝, deși majoritatea au erori grave de logică în chiar presupozițiile lor de bază. De aceea,  îndoiala trebuie să intre în reflexele noastre cotidiene, nu să fie un eveniment unic în viață. Trebuie ca la fiecare pas să ne îndoim de ideile noi cu care ne întâlnim, însă nu trebuie să lăsăm neîncrederea noastră să se dezvolte într-un scepticism.

Diferența dintre neîncredere și scepticism este aceea că, pe când scepticismul neagă posibilitatea oricărei cunoașteri sigure, neîncrederea doar pune sub semnul întrebării cunoașterea până la o eventuală validare. Îndoiala are la bază credința ca există, totuși, idei în care ne putem încrede și pe care le putem considera, cu unele aproximări de rigoare, adevărate.

Punând sub semnul întrebării orice idee cu care ne întâlnim și căutănd să o clarificăm, să o lămurim și să o confirmăm, ne păzim pe noi înșine de numeroase ˝boli ale spiritului˝. Pentru că ideile eronate sunt ca un fel de viruși care ne intră în minte și ne răpesc sănătatea judecății. De aceea, nici o așa-numită ˝autoritate˝ nu ar trebui să scape de scepticismul nostru de primă instanță și nici o ideee, indiferent cât de atrăgătoare ni se pare, nu trebuie să ne convingă înainte de a o analiza serios din punct de vedere logic. Astfel, putem evita multe neplăceri și probleme existențiale care se nasc dintr-o ˝credulitate excesivă˝.