Cum îți poți găsi motivația pentru planurile tale?

Cum îți poți găsi motivația pentru planurile tale?

 

Motivația poate fi privită ca o componentă importantă în tot ceea ce facem. Practic, fără motivație nu există înclinare spre acțiune. Chiar dacă motivația este exterioară (ex: bani, beneficii, faimă, etc.) sau interioară (dorința de a realiza ceva, plăcerea de a te implica într-o activitate, etc.), la fiecare acțiune de-a noastră avem de-a face cu un complicat sistem motivator care ne îndeamnă să acționăm. În acest sens, până la un punct, motivația este opusul disciplinei înțeleasă ca a acționa din datorie, a face ceva doar pentru că „trebuie” să faci acel lucru. Spun „până la un punct” pentru că, după cum vom vedea, putem găsi motivații și în disciplină. Dar ce se întâmplă atunci când nu „avem” motivație? Unde o putem regăsi? Care sunt cauzele lipsei de motivație și cum o putem preîntâmpina?

Lipsa de motivație este, cel mai adesea, numită „apatie” sau „abulie” și se manifestă ca o lipsă a dorinței de acționa sau a capacității de a alege. La nivelul creierului are legătură cu niște disfuncții în zonele răspunzătoare pentru emoții (click aici) și, afectează și centre responsabile pentru luarea deciziilor, plănuire, imaginație, etc. Cu alte cuvinte, emoțiile sunt mult mai legate de rațiunea noastră decât ne place nouă să credem. Dar acesta ar putea fi și un avantaj: Dacă rațiunea și emoțiile sunt atât de strâns legate, atunci când nu avem de-a face cu afecțiuni fiziologice grave, echilibrul emoțional poate fi restabilit prin rațiune. Așadar, relația este ambivalentă – atât emoțiile afectează rațiunea, cât și rațiunea poate stăpâni emoțiile.

Cu alte cuvinte, dacă avem nevoie de motivație, o putem regăsi prin metode raționale și, mai exact, pe căi filosofice. Încă de la începuturile sale în Grecia Antică, filosofia și-a propus să ofere metode concete de a te înstăpâni în mod rațional asupra emoțiilor. Totodată, există metode raționale ce pot ajuta și la preîntâmpinarea apatiei, prin exersarea în viața cotidiană. Așadar, disciplina poate veni în ajutorul lipsei de motivație.

Din punct de vedere psihologic însă, apatia nu este cauzată mereu de lipsa de motivație, ci, din contră, de blocarea motivației în niște scopuri prea mărețe și greu de atins. Eșecurile repetate și așteptările mari pot duce la demotivare și, de aceea, este bine să ne alegem bine scopurile și să ne definim realist așteptările. De aceea, și în acest caz, rațiunea are un rol important.

În cele ce urmează voi da trei exemple scurte de utilizare a rațiunii în vederea redobândirii motivației:

1) Împăcarea cu trecutul

În măsura în care de multe ori lipsa de motivație se poate datora eșecurilor trecute, o împăcare cu trecutul, după model stoic, poate ajuta la găsirea echilibrului emoțional. Chiar dacă trecutul face parte din noi, este o decizie a noastră dacă îl lăsăm să ne afecteze viitorul sau nu. În fond, trecutul în sine este un capitol încheieat nu ne mai poate afecta în mod direct. Concentrarea rațională pe acțiunile prezente ar putea, de aceea, prin disciplină, să rezolve o parte din problemele noastre emoționale și să ne aducă motivația necesară acțiunii „aici” și „acum”. (Pentru mai multe detalii, poti citi scrisorile lui Seneca, sunt o lectură plăcută)

2) Acționarea din datorie

Acționarea din datorie ar putea, de asmemenea, ajuta să depășim lipsa de motivație. În fond, orice poate fi privit ca o datorie – începând de la trezitul de dimineață, până la pornirea unui nou business. Dacă nici un om din lume nu s-ar trezi dimineață, nu ar munci și nu și-ar porni nici o afacere, atunci societatea și lumea așa cum o cunoaștem s-ar prăbuși. Drept urmare, este, într-un fel, responsabilitatea fiecăruia dintre noi să susținem lumea prin acțiunile noastre. (Dacă vrei detalii și dureri de cap, poți să citești Kant).

3) Pașii mici aduc mai multe satisfacții

Chiar și din perspectivă neurologică, fixarea unor scopuri mărunte și îndeplinirea lor este mai motivantă decât fixarea unor scopuri mărețe și greu de atins. Asta pentru că este activat mai bine sistemul de recompensare al creierului care produce, datorită „reușitelor” repetate mai multă dopamină – adică mai multă fericire sau plăcere, în limbaj comun. Astfel, fixarea unor „pași de urmat”, ușor de atins, care să asigure senzația reușitelor dese este un mod foarte bun de a crește motivația treptat, pe o perioadă medie de timp.

 

Nu e foarte greu să ajungi cel mai bun!
Limba pe care o vorbim ne schimbă percepția despre lume

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *